marți, 1 ianuarie 2019

Vise

Nu stiu cum , dar intotdeauna cand  ma aflu aici, in varf, privind spectaculosul apus de soare, in special in plina iarna cand totul este inghetat, visez. Gandurile ma duc departe, in locuri nevazute inca, dar simtite.

Prima zi din 2019



Inceput de an si speranta ca acesta sa  fie unul mai luminos, cu multe impliniri, bucurii si sanatate.
Artificii peste oras , vazute din balcon

luni, 27 noiembrie 2017

Zile de toamna

     Noiembrie in ceata,  cu siluete de copaci, dezbracati de arama, aliniati la vedere, in lungile plimbari de sambata dimineata.

  E toamna, dar la sfarsit , calendaristic, dar nesfasit in momentele daruite, traite,  a unui octombrie luminos, auriu,  cu plimbari pe poteci de munte, intre mii de culori asezate pe frunze.






  Copilaresc, as zice, caci  sunt momente de  eternitate, inexplicabile,  ma bucur de micile descoperiri in natura, si apoi ce poate fi mai frumos...Nu stiu daca altii ar  intelege, dar sunt fericita cu astfel de lucruri marunte...
De as putea avea tot ce-mi  bucura sufletul, nu as mai avea nevoie de nimic...

De neinteles-  dar inteleg si e suficient.