Au trecut anotimpuri, mai exact un an si cateva luni, de cand nu am mai postat aici, dar incerc sa recuperez cumva.
Acest blog , uitat de mine, s-a bucurat de vizitatori, carora tin sa le multumesc pentru rabdarea de a citi cateva dintre postari, care sper ca au fost de folos.
Au fost momente deosebite si pentu mine...
O zi anume din iarna lui 2014, s-a dovedit a fi cea mai calduroasa din luna lui gerar, asa cum mi-am dorit de cand ma stiu, ce a adus in loc de flori de gheata, boboci de flori ca in luna lui martisor.
Si-apoi vise implinite in vara...
Am visat la arome diferite, la pasi purtati departe, la bucuria descoperirii de noi locuri si oameni si care s-a concretizat intr-o calatorie de neuitat, in urma careia am concluzionat ca e bine sa visezi cu ochii deschisi, ca nu se stie niciodata unde ajungi si ce se indeplineste.
Bruges |
Antwerpen |
Antwerpen |
Londra |
Si am ajuns repede la toamna, un anotimp care a fost cam pe fuga, a venit, a dat bruma, a strans frunzele fara sa le fi colorat si imediat a lasat loc iernii .
Abia am reusit sa admir frumusetea ei, cautandu-i din greu comorile, cateva frunze ruginii, scaldate in bunatatea soarelui de toamna. Cam asa aratau..........
Parcul Copou- Iasi |
A venit si iarna, cu farmecul ei in tonuri de gri, despre care spunea Sinclair Lewis, ca e o ocupatie si nu un anotimp........
dar de neegalat in culorile apusului de soare............